Capitolul 8

         Ma intorc pe strada unde stiam ca e situata casa saisprezece si imi dau seama ca batrana Sarlota avea dreptate, incepusem sa observ case pe care nu le observasem cand am trecut pentru prima oara pe aici.Erau case frumoase dar parca pustii,ma intrebam daca ,chiar sunt asa sau suferinta mea interioara ma face sa le vad asa.Incepusem sa ma simt confuza,sa nu mai realizez ce e realitate si ce nu.
In fata casei mele se afla un grup de copii,erau atat de veseli,atat de fericiti si linistiti.Vad asezata pe marginea trotuarului acea fetita pe care o vazusem mai devreme,parea asa trista.Ma asez langa ea si o intreb de ce e atat de trista,iar ea imi spune cu vocea tremuranda ,,Nu vor sa se joace cu mine,intodeauna incerc sa le fac pe plac,glumesc,ii ajut,nu ma cert,fac ce fac ei si tot nu ma baga in seama,iar altii care nu fac nici macar jumatate din ce fac eu,au loc printre ei,de ce nu sunt apreciate eforturile mele?’’.Eram tentata sa ii spun ca asa sunt copii dar as fi mintit-o,asa sunt si adulti.Intodeauna m-am simtit exclusa,oricat de mult as fi incercat sa ma apropi de oameni cu atat ei se indepartau de mine.Ii pun mana pe umar si ii spun ,,Eu apreciez efortul tau,stiu cum e sa te gandesti atat de mult la a face pe placul altor persoane,incat uiti de propria persoana.Nu stiu cat voi sta aici dar pana plec…daca plec,poti sa contezi pe mine.’’Fata ma priveste cu ochii in lacrimi si imi multumeste,imi spune ca niciodata nu a avut o prietena cu adevarat,cea pe care o credea prietena,odata cu inaintarea varstei s-a indepartat.Ii raspund ca stiu cum e dar in timp va invata ca asa sunt multi oameni si trebuie sa se obisnuiasca ,cu indepartarea lor,cu respingerea.In acel moment fata ma intreaba daca eu m-am obisnuit cu lucrurile astea,inghit in sec si ii spun ca nu,dar incerc.Ma ridic ii intind mana,ea o intinde pe a iei si se ridica,o intreb daca vrea sa imi arate imprejurimile iar ea accepta fericita de parca eu as fi facut ceva pentru ea nu invers.In timp ce ne plimbam ajungem in dreptul a trei blocuri,una dupa alta.Fata imi spune ca ea sta in cel din mijloc la etajul doi si ca ii pare rau ca trebuie sa intrerupa plimbarea dar ii e foame si se duce in casa.Dupa ce se indeparteaza un pic de mine,o strig si o intreb cum o cheama iar ea imi spune ca toti ii spun Bubu,apoi intra in bloc.