Pe o stanca

Fiecare suflet e ca o poezie,
Fiecare lacrima si bucurie
E ca cerneala pe hartie,
Fiecare cuvant
E sufletul ce ti-l dau eu tie.

Si cand voi pleca de aici
Cuvintele scrise nu vor fi neinsemnate
Chiar daca de multi vor fi uitate,
Vor fi lucruri traite si simtite
De un suflet ce simte si nu minte.

Stand pe o stanca te voi astepta
Cu o foaie si un pix in mana mea,
Chipul meu se va lumina
Cand privirea mea se va indrepta spre fata ta,
Iar tu cu parul blond si chipul bland 
Imi vei spune ca nu a fost totul in vant,
Si ca durerea a luat sfarsit,
Pentru ca dupa atata timp sunt cu tot ce am iubit 
Si in sfarsit sufletul meu va fi fericit.